Sunt MAMĂ
Porția de lectură

15/40: „Vulpea argintie” de Antonina Sârbu

Într-un moment în care viața îți ia totul, găsește putere să te ridici și să o iei de la capăt. Atunci când crezi că nu mai poți, mai poți un pic. Dacă viața îți dă lămâi, fă din ele limonadă și bucură-te că e așa cum e, căci putea fi și mai rău. Cam acestea sunt gândurile care mi-au dat târcoale în timp ce citeam din „Vulpea argintie” de Antonina Sârbu. Acest roman-confesiune m-a făcut să trăiesc o mulțime de stări: de la bucurie sinceră pentru protagonistă, până la ură față de ea. Recunosc, am judecat-o aspru în unele momente, însă de fiecare dată m-am întrebat ce aș fi făcut eu dacă aș fi fost în locul ei…

Cartea spune povestea Soniei, o femeie născută în Basarabia anului 1932. Provenind dintr-o familie în care se simte singură și neînțeleasă, aceasta este permanent în căutarea fericirii și a iubirii care ar putea-o transforma. Și a găsit-o, chiar dacă această iubire a costat-o prea mult. Își pierde fiul din prima căsătorie, își pierde marea dragoste și într-un final, ajunge la pușcărie, acolo unde duce o viață groaznică, dar nu mai rea decât în libertate.

Pentru Sonia, Efim – marea sa iubire, este refugiu și scăpare din tot greul, pe parcursul întregii vieți după ce l-a cunoscut. Amintirile cu el îi dau puteri să o ia iar și iar de la capăt.

Fiind o confesiune, tind să cred că toată această istorie este adevărată. Până la urmă, atâția oameni au suferit din cauza regimurilor politice, a foametei, a războiului, că e imposibil să nu fie printre ei și o femeie, o oarecare Sonia, care a trăit așa ceva. Chiar dacă pe alocuri posibil că autoarea a adăugat ficțiune, vreau să privesc această istorie ca pe una desprinsă din viață.

Romanul ne prezintă un amalgam de stări și situații, dar ne provoacă și pe noi, cititorii, să ne analizăm propria viață.  „Pentru că fiecare dintre noi, afirmă autoarea Antonina Sârbu, mai devreme sau mai tarziu, caută să o întâlnească pe Sonia…”.

Mi-a plăcut foarte mult această carte și o recomand cu mare drag!

Lectură plăcută!

Dacă vrei ca și prietenii tăi să afle despre romanul-confesiune „Vulpea argintie” de Antonina Sârbu, distribuie articolul ca să ajungă și la ei.

Cu mai multe postări interesante și utile, te aștept pe pagina de Facebook a blogului, dar să știi că mă mai găsești și pe Instagram, Pinterest, YouTube, Goodreads și Facebook.

Cu drag, Anna!

Postat recent

6/40: „Arta de a pune lucrurile la locul lor” de Dominique Loreau

Anna Casian-Musteață

37/40: „Bărbatul care n-a mai sunat” de Rosie Walsh

Anna Casian-Musteață

„Un strop de eternitate” de Jaques Salomé

Anna Casian-Musteață
Se încarcă....