Sunt MAMĂ
Porția de lectură

2/50 (2021): „Ugly Love Despre fața urâtă a iubirii” de Collen Hooven

Iubirea e frumoasă. Iubirea te înalță. Iubirea te face mai bun. Trebuie doar să-i permiți să intre în viața ta, să nu o respingi, ci să o primești cu toată inima. Chiar dacă, cândva, ai fost dezamăgit. Chiar dacă ai suferit mult. Chiar dacă ai pierdut omul iubit. Întotdeauna există o rază de speranță. Trebuie doar să vrei să o vezi.

Într-o seară, Tate îl întâlnește pe Miles, un pilot de avioane și cel mai bun prieten al fratelui ei. Se îndrăgostește de băiat, petrec împreună multe clipe frumoase, dar Tate înțelege că simte mai mult decât o atracție fizică puternică. Totuși, pentru că Miles nu are timp pentru iubire, fata trebuie să respecte două condiții impuse de acesta: să nu pună niciodată întrebări despre trecutul lui și să nu spere la un viitor împreună, căci el nu-și dorește asta. Deși pare că se vor descurca, lucrurile iau o altă întorsătură. Miles nu își mai poate ascunde trecutul și ajunge să-i povestească lui Tate toată viața sa.

Am condamnat-o pe Tate, căci s-a lăsat folosită, s-a mulțumit cu puțin, cu bucăți de timp frumos, iar în rest doar a așteptat. Am fost furioasă pe Miles că a folosit-o. Astfel, iubirea lor a căpătat o față urâtă. Bine că nu pentru mult timp…

Nu mă așteptam să-mi placă atât de mult această carte. La început, după câteva pagini citite, eram chiar sceptică în privința ei și mi-am promis că dacă nu îmi va plăcea de la primele 50 de pagini, să o las. Dar mi-a plăcut. Chiar m-a ținut în suspans și parcă am trăit și eu alături de eroi, parcă devenisem prieteni.

Îmi place că autoarea spune povestea atât din punctul de vedere al lui Tate, cât și al lui Miles. Tare povestește prezentul trăit cu Miles, iar Miles își povestește trecutul. E o combinație tare frumoasă. Iar finalul… E neașteptat! Eu am plâns, am zâmbit, m-am enervat pe parcursul lecturii, dar m-am bucurat că a avut așa final. Cartea are destulă încărcătură emoțională, așa că e nevoie, pe alocuri, și de câteva șervețele pentru a vă șterge lacrimile.

„Ugly Love” ne arată cât de important este să facem pace cu trecutul nostru pentru a putea privi spre viitor. De asemenea, după cum afirmă chiar Miles, durerea va fi permanent prezentă după o mare pierdere, dar trebuie să învățăm să trăim cu ea și să mergem mai departe.

Recomand cartea cu drag!

Notițe cu creionul:

  • Cu cât e spațiul de locuit mai strâmt, cu atât familia e forțată să se iubească mai mult.
  • Probabil că nu trebuie să-i spun niciodată nimic, pentru că e mama mea. Ea știe deja.
  • Viciile nu sunt o alegere. Viciile sunt boli și mă doare să văd oameni obligați să trăiască așa pentru că nu se pot ajuta pe ei înșiși.
  • Dumnezeu ne arată uratul tocmai ca să nu luăm lucrurile frumoase din viața noastră ca pe ceva garantat.
  • Diferența dintre fața urâtă a iubirii și fața ei frumoasă este că cea frumoasă e mult mai ușoară. te face să simți că plutești. Te ridică. Te poartă pe brațele ei. Părțile frumoase ale iubirii te poartă deasupra întregii lumi. Te ține sus, deasupra tuturor relelor, și te uiți în jos, la restul lucrurilor și gândești: Uau! Mă bucur că sunt atât de sus.
  • Unii oameni devin mai înțelepți, odată cu trecerea timpului. Din nefericire, cei mai mulți îmbătrânesc.
  • Nimeni din viața ta nu știe cum e să fii în pielea ta.
  • Știi că te îngrozește gândul de a-ți înfrunta trecutul. Dar, uneori, nu o facem pentru noi. O facem pentru oamenii pe care îi iubim mai mult decât pe noi înșine.

Dacă v-a plăcut recomandarea și ați vrea ca și prietenii voștri să afle despre carte, aș fi recunoscătoare dacă ați distribui articolul.

Cu mai multe postări utile și interesante, vă aștept pe pagina de Facebook a blogului. Să știți că mă găsiți și pe Instagram, Pinterest, Goodreads, Youtube AICI și AICI și pe Facebook.

Cu drag, Anna!

Postat recent

„BINE” de Igor Guzun

Anna Casian-Musteață

12/40: „Te-am ales pe tine” de Mia Sheridan

Anna Casian-Musteață

6 cărți despre viața femeilor musulmane pe care le-am citit și le recomand

Anna Casian-Musteață
Se încarcă....