Sunt MAMĂ
Porția de lectură

34/40: „Psihogenealogia. Vindecarea rănilor familiale și regăsirea de sine” de Anne Ancelin Schutzenberger

Am cumpărat cartea asta cu gândul de a face mai multă lumină în viața mea. De ceva timp, împreună cu soțul, încercăm să ne facem un arbore genealogic, însă pentru asta mi-am dorit să aflu mai multe despre strămoșii mei sau, mai bine zis, să aflu cum trebuie să mă documentez la acest subiect. Am vrut să aflu ce se ascunde în spatele mai multor evenimente din familia mea, întrucât titlul asta promite – vindecarea rănilor familiale și regăsirea de sine.

Psihogenealogia reunește noțiuni din psihologie și genealogia unei familii, prin intermediul cărora se încearcă scoaterea la iveală a traumelor din trecut a familiei date. Anne Ancelin Schutzenberger, autoarea acestei cărți, este cea care a pus bazele psihogenealogiei în anii 70 și care susține că dacă nu cunoaștem istoria familiei (fie ea bună sau mai puțin bună), ea va fi repetată de generații la rând. Așa ajungem să pornim la drum cu un anumit bagaj de frici sau comportamente, care de fapt nu ne aparțin.

Autoarea ne ajută în acest sens să ne punem cele mai potrivite întrebări pentru a putea trăi cu adevărat propriile experiențe și nu cele ale familiei. De asemenea, aceasta ne spune ce capcane trebuie să evităm și ce drum să urmăm pentru a fi în pace cu noi înșine și cu familia, în special cu strămoșii noștri.

Cartea e împărțită în 15 capitole, din care aflăm cât de important este să ne exprimăm sentimentele (ceea ce nu exprimăm în cuvinte lasă urme și se exprimă prin suferințe), de ce trebuie să fim atenți la alegerea numelui unui copil, ce putem face pentru a nu repeta greșelile, suferințele și păcatele strămoșilor. De asemenea, de aici învățăm să întocmim o genosociogramă și aflăm că viața începe în momentul conceperii, depinde de mediul familial, de clasa socială și de eticheta pusă de către celălalt. Mi-a atras atenția și capitolul despre pedagogia albă și neagră și despre părinții toxici, dar și cel în care autoarea ne explică ce putem face când nu avem acces la memoria familiei.

Am aflat răspuns la întrebările ce le aveam înainte de a citi cartea? Da, cu siguranță! Din acest motiv o și recomand. Eu am cumpărat-o de pe elefant.md.

Dacă vrei ca și prietenii tăi să afle despre această carte, distribuie articolul.

Cu mai multe postări utile și interesante, te aștept pe pagina de Facebook a blogului. Să știi că mă găsești și pe Instagram, Pinterest, Goodreads, Youtube AICI și AICI și pe Facebook.

Cu drag, Anna!

Postat recent

3/40: „Copilărie amară. Povestea unui copil crescut în orfelinat” de Aleksandr Ghezalov

Anna Casian-Musteață

Carte pentru copii: „Călătorie printre ierburi și lumină” de Iulia Iordan

Anna Casian-Musteață

10+1 cărți îndrăgite de copiii mei

Anna Casian-Musteață
Se încarcă....