Sunt MAMĂ
Ecologie

Cum putem reduce poluarea mediului prin acțiuni simple, dar cu efect pe termen lung

Se pare că natura ne tot transmite semnale și în sfârșit, dupa tot ce s-a întâmplat în Australia, parcă ne trezim din amorțire și începem să acționăm. Dacă fiecare dintre noi, zi de zi, am face pași mici care ar duce la mai puține deșeuri, mai multă atenție față de mediu, mai multă dragoste față de ceea ce ne înconjoară, am trăi ca-n rai. Dar, m-am convins (oare pentru a câta oară?) că schimbarea începe de la fiecare dintre noi, din familia noastră și asta mi-am propus să fac în noul an – dacă nu pot face mai mult bine, măcar să nu fac rău naturii.

În acest articol vreau să împart cu voi ideile mele, să vă povestesc despre ceea ce facem în familie pentru a reduce măcar puțin poluarea mediului și cine știe, poate vă inspir și pe voi să faceți pași mici, dar siguri.


Sortăm deșeurile Primul lucru care am început să-l facem atunci când ne-am gândit că e timpul să fim mai buni cu natura, afost să sortăm deșeurile. Hârtia merge în punga pentru gârtie, plasticul – la plastic, dupa care sunt duse la punctele de colectare; deșeurile electrice (becurile, bateriile, monitoarele, firele electrice) sunt depozitate într-o geantă și urmează să meargă și ele acolo unde le e locul, iar deșeurile alimentaremerg la gunoi. Din păcate, pentru că locuim la bloc, nu avem un loc unde am putea face compost, însă ne-am propus să cumpărăm o găleată de la Ask a Worm, plus o soluție specială care ajută la o compostare mai rapidă, și să depozităm în ea resturile alimentare, dupa care să ducem compostul în grădina părinților.


Mergem la cumpărături cu torbe și plase Inițial, când am început să mergem la cumpărături cu torbe și plase reutilizabile (pe care le-am cumpărat de la Green Up Mom), toți ne priveau oarecum suspect. Cu timpul însă, când tot mai multă lume a început să renunțe la pungile de plastic, nu mai atrăgeam atât de multe priviri. Acum, de fiecare dată când ieșim din casă, luăm cu noi câte o torbă și câteva plase. Niciodată nu știm când avem nevoie de ele și, de cele mai multe ori, chiar ne sunt tare utile.


Am cumpărat un filtru de apă Tare bun lucru! Încă nu am ajuns să instalăm un fltru chiar la robinet, dar de filtrul-ulcior suntem tare mulțumiți. Așa nu mai cumpărăm apă la sticle mari și nici chiar în sticle mici, iar dacă se întâmplă să mai cumpărăm vreodată una mică, este umplută de mai multe ori cu apă filtrată și atunci când ieșim la plimbare, o luăm cu noi, iar când nu mai e bună de nimic, merge la reciclare. Planul pentru 2020 este să renunțăm la ele definitiv și să le înlocuim cu câteva sticle din sticlă.


Cumpăr haine de la second hand Și nu îmi e rușine să recunosc asta. De ce să dau bani aiurea pe haine noi și necalitative, când pot să găsesc haine super bune, la un preț pământesc? În plus, așa nu încurajez industria modei, care e și ea unul dintre principalii poluanți ai naturii.


Nu fac risipă de mâncare Cumpăr și prepar atât cât știu că vom consuma. Din păcate, se aruncă la gunoi tone de mâncare,în timp ce în alte părți ale Terrei lumea moare de foame… Eu încă mai învăț să pregătesc porții mici, dar e un pas spre care tind și la care lucrez zilnic.


Folosesc buretele de luffa și cel croșetat din cânepă pentru spălarea vaselor De când am descoperit că e posibilsă nu folosim bureții sintetici pentru a spăla vasele, am renunțat de tot la ei. I-am înlocuit cu buretele de luffa și bureții croșetați de mine din ață de cânepă.  Da, necesită să fie dezinfectați mai des cu oțet, dar măcar atunci când ajung în sol, se descompun și nu mai rămâne nimic din ei…


Am renunțat la dischetele demachiante Eu nu mă machiam des, dar când o făceam, foloseam discurile demachiante din bumbac. Fiind de unică folosință, am observat că foarte multe discuri merg la gunoi, de aceea am decis să renunț la ele. Acum, le-am înlocuit cu discuri croșetate din bumbac organic de la Conștient.md. Acestea au o durata de viață de până la un an și pot fi spălate și reutilizate. În plus, chiar curăță bine tenul.


Am schimbat periuța de plastic pe cea de lemn La început simțeam în gură o senzație stranie. Lemnul îmi era străin. Dar m-am obișnuit și acum nu îmi imaginez să revin la periuțele din plastic, care trebuie schimbate o dată la trei luni, iar atunci când ajung la gunoi, au nevoie de sute de ani pentru a se descompune.


Folosesc șervețele cerate Șervețelele cerate de la EcoGeneration au o durată de viață de până la un an. Cu ele acoper vasele cu mâncarea de pus în frigider, dar și învelesc gustările pe care le iau la drum sau la serviciu.

CE VREAU SĂ MAI FAC ÎN ACEST SENS

  • Să cumpăr cupa menstruală. Încă mă gândesc și analizez această posibilitate. Citesc despre ea, mă documentez și sper să-mi fac curajul să o cumpăr până la final de an.
  • Să cos saci reutilizabili pentru păstrarea pâinii. Am observat că în sacii de hârtie pâinea se usucă foarte repede, de aceea vreau să-mi cos câțiva saci din pânză. Sper să reziste mai bine.
  • Dacă voi avea un bebeluș, neapărat voi folosi extensiile pentru body, confecționate de Elena. Mi se pare o invenție extraordinară, care ajută la prelungirea duratei de viață a body-urilor purtate de copilași.
  • Să donez toate lucrurile de care nu am nevoie. Grupul Free Cycle Chișinău, dar și Fundația Ortodoxă „Sfânta Xenia” sunt potrivite pentru a face astfel de donații.
  • Să nu mai prăjesc mâncarea. Îmi plac la nebunie vinetele, dovleceii, peștele și cartofii prăjiți, dar uleiul rămas dupa acest proces este extrem de toxic și poliează apa. Tocmai de asta, vreau să gătesc doar mâncare fiartă și coaptă și de fiecare dată să folosesc ulei presat la rece. Nu în zadar mi-am cumpărat câteva sticle bune cu ulei de la MIRA.
  • Să împrumut sau să închiriez. M-am prins la ideea că atunci când am nevoie de un obiect, nu e nevoie să-l cumpăr, când îl pot împrumuta sau închiria de la cineva care nu-l mai folosește. Mă refer aici la cărucior pentru bebeluș, scaun auto sau alte lucruri care se folosesc pe un termen limitat de timp.
  • Să plantez copaci
  • Să cumpăr săpun, șampon și pastă de dinți naturale
  • Să folosesc produse care nu sunt testate pe animale
  • Să cumpăr la vrac
  • Să folosesc băsmăluțe în locul șervețelelor de unică folosință
  • Să folosesc mai puțină apă și energie electrică.

Cred că schimbarea e în fiecare dintre noi și nu ar trebui să învinovățim pe nimeni pentru ceea ce se întâmplă în jur. Tocmai de asta, cu pași mici, dar siguri, e timpul să acționăm și să facem din lumea în care trăim un loc mai bun, mai frumos, mai sănătos.

Tu ce pași urmezi pentru o viață ecologică?

Dacă ți-a plăcut articolul, distribuie-l ca să ajungă și la prietenii tăi.

Pentru mai multe postări utile și interesante, te aștept pe pagina de Facebook a blogului. De asemenea, mă găsești pe Instagram, Pinterest, Goodreads, Youtube AICI și AICI și pe Facebook.

Cu drag, Ana, mamă de doi copii și-un melc!

Sursa foto – Unsplash

Postat recent

Deviza noastră – „O oră la aer curat”!

Anna Casian-Musteață

Educația de mediu. Cum îmi învăț copiii să iubească NATURA

Anna Casian-Musteață

Puiul cel de pasăre căzut din cuib. Ce-am făcut cu el?

Anna Casian-Musteață
Se încarcă....