Sunt MAMĂ
Porția de lectură

„Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee

Sunt cărți pe care le citesc și a doua oară pentru că îmi sunt tare dragi. Din această categorie face parte și „Să ucizi o pasăre cântătoare”, carte pe care am citit-o cu doi ani în urmă în format electronic. În această vară am găsit-o în biblioteca soacrei mele și mi-am dorit mult să o recitesc. E o carte recomandată și discutată în grupurile de cititori, de aceea am vrut să-i înțeleg mai bine subiectul și să simt cartea în mâinile mele, să pot întoarce pagina și să-i simt mirosul.   

„Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee trebuie să fie citită de fiecare dintre noi, pentru că este atât de profundă, explică atâtea probleme și subiecte… În special se referă la rasism și cât de nedrepți suntem cu cei care nu sunt ca noi. Autorul atinge subiectul urii față de negri și evrei, îndemnându-ne să fim ca Atticus și, asemeni lui, să ne învățăm copiii să iubească toți oamenii.

În opinia mea, este o carte pe care trebuie să o citească orice părinte, căci ilustrează perfect pașii pe care trebuie să-i urmăm în creșterea copiilor – nici să le permitem prea multe, dar nici să-i constrângem și să le impunem părerile noastre de maturi.

Asemeni păsărilor cântătoare putem fi fiecare dintre noi, dacă alegem să nu facem rău celor din jur, ci să le aducem pace, liniște, zâmbet pe buze. Așa, lumea în care vom trăi va fi mult mai frumoasă.

NOTIȚE CU CREIONUL

  • -Nu poți înțelege pe altul dacă nu privești lucrurile din punctul lui de vedere. –Cum adică? -…adică, dacă nu-ți pui papucii celuilalt și nu umbli puțin cu ei.
  • Există un soi de oameni care se gândesc atât de mult la lumea calaltă, încât n-ajung niciodată să învețe cum să trăiască în lumea asta.
  • Păsările cântătoare nu fac altceva decât să cânte, spre desfătarea tuturor. Ele nu strică grădinile oamenilor, nu-și fac cuibul în lanurile de porumb, în schimb își pun tot sufletul cântând pentru noi. De asta e păcat să ucizi o pasăre cântătoare.
  • Oamenii de ispravă nu fac niciodată caz de talentul lor.
  • Curajos nu e omul cu pușca-n mână. Să fii curajos înseamnă să știi că ești pierdut înainte de a întreprinde ceva, totuși întreprinzi oricum, și mergi până la capăt, orice-ar fi. Rareori învingi, totuși se întâmplă câteodată.
  • Nu trebuie să faci caz de tot ce știi. Nu-i cuviincios și, în al doilea rând, oamenilor nu le place să aibă de-a face cu unul care le arată știe mai mult decât ei.  Asta-i scoate din fire. Ca să-i schimbi, nu-i destul să le vorbești corect, trebuie ca ei singuri să vrea să învețe, iar dacă nu vor, mai bine ține-ți gura sau vorbește ca ei.
  • Nu trebuie să pui martorului interogat o întrebare al cărei răspuns nu-l cunoști dinainte. Altmiteri riști să te trezești cu un răspuns nedorit, un răspuns care te poate face să pierzi procesul.
  • Singurul loc unde omul ar trebui să beneficieze de o judecată dreaptă, indiferent de ce culoare a curcubeului ar fi el, este tribunalul, însă oamenii sunt în stare să ducă cu ei resentimentele lor până și pe  banca juraților.

Recomand cartea cu toată încrederea. Lectură plăcută!

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l ca să afle și prietenii tăi despre cartea „Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee.

Te aștept cu un like pe pagina de Facebook a blogului! Iar pe mine mă găsești pe Instagram, Pinterest, Youtube și Facebook.

Cu drag, Anna, mamă de doi!

Postat recent

19/40: „Carte despre Pluto” de R.J.Palacio

Anna Casian-Musteață

„Jurnal de mindfulness” de Corinne Sweet

Anna Casian-Musteață

„Căsătorie de plăcere” de Tahar Ben Jelloun

Anna Casian-Musteață
Se încarcă....